Showcases Banat
Arii de cercetare, echipe, rezultate

          Banatul s-a conturat de-a lungul vremii ca o regiune plurietnică, de unde a luat naștere un climat multi- și inter-cultural, ceea ce a conferit zonei un statut aparte. Pentru a prezenta mai concret situația acestei regiuni, anul 1716 constituie un punct de reper, fiind anul în care Banatul este eliberat de sub ocupația turcească de către Eugeniu de Savoia. Imaginea Banatului din acest moment este descrisă de către Francesco Griselini care subliniază că teritoriul bănățean este ,,extrem de depopulat", după ce ,,a gemut" 164 de ani sub ocupația turcilor. [1]
          În aceste condiții, fiind un spațiu aflat sub directa conducere a Camerei Imperiale, începe colonizarea masivă a Banatului în mai multe valuri, cu germani, maghiari, francezi, spanioli, italieni, bulgari, slovaci, croați. Aceștia au contribuit la crearea unui specific aparte a regiunii, prin rolul lor economic, politic și cultural. Pentru că zona necesita dezvoltare economică, ea a beneficiat de întreg sprijinul politic necesar, iar populația a folosit diversitatea sub forma schimbului de toate felurile, a învățării de la celălalt. Dintre etniile care au trăit într-un neîntrerupt contact pe teritoriul Banatului, cea germană s-a impus ca un model, ca o emblemă relevantă pentru prosperitatea și cultura locului. Vorbind despre climatul multi- și inter-cultural al Banatului, Valeriu Leu explică: ,,În mediul acesta complex, cea mai importantă relație, din toate punctele de vedere, a fost relația româno-germană. Ea a lăsat urme adânci, ușor de recunoscut și astăzi, chiar și într-o scurtă trecere prin Banat, unde, din păcate, comunitatea germană s-a redus drastic. Codul vestimentar, codul alimentar, cel de comportament, ritmul muncii sau arhitectura, toate evocă această relație, un dialog de trei secole care a fructificat masiv în civilizație.” [2]
          Totodată, Timișoara, a traversat istorie ce acreditează și întărește imaginea multi- și inter-culturală a Banatului. Capitala Banatului deține un statut de oraș al eterogenității culturale, un centru cosmopolit generator al unei identități regionale ce permite varii cercetări.
          Pe marginea acestor considerente, poate debuta prezentarea ariilor noastre de cercetare. Practic, în cadrul Cultural Creative Heritage, Banatul, este cercetat din perspectiva teritoriului său istoric, împărțit acum între România, Serbia și Ungaria. Astfel, echipa noastră a accentuat studiul de teren în sublinierea diversității istorice pe teritoriul Banatului și a urmelor pe care acesta le-a trasat de-a lungul contactului interetnic. Obiectul cercetării noastre se constituie din elemente reprezentative pentru patrimoniul cultural material și imaterial din regiune, cu sublinierea permanentă a modului în care acestea sunt privite de către comunitate.
          Echipele noastre de cercetare sunt formate din membri ai proiectului, studenți, masteranzi și doctoranzi care lucrează împreună. În cazul în care un anume element de moștenire culturală este considerat prioritar, grupul de cercetători se întoarce constant la acesta, cum este cazul Fășancului din Banatul montan sau al Kirchwei-ului german.
          Tot în cadrul proiectului, anumite zone au fost luate drept reper al cercetării de teren, ca zona Gărâna, Rudăria sau localități din Banatul sârbesc. Cercetarea a permis aici extinderea de la realizarea unei arhive fotografice, audio și video, la dezbaterea posibilităților de dezvoltare a turismului rural și conservarea istoriei locului, a clădirilor de patrimoniu, cu implicarea civică în acest sens.

 


Rezultatele obținute în urma cercetărilor realizate:

 

    • Digitalizarea arhivei fotografice, audio și video;

    • Conservarea patrimoniului cultural regional;

    • Încurajarea cetățenilor spre implicare în protejarea moștenirii culturale din Banat;

    • Antrenarea tinerilor studenți, masteranzi și doctoranzi în fenomenul cercetării și în cunoașterea și promovarea specificului bănățean.

 

 

[1] Francesco Griselini, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Timișoara, 1984, Editura Facla, p. 123.

 

[2] Valeriu Leu, Imaginea germanului la românii din Banat, în Germanii din Banat, (coord. Smaranda Vultur), Bucuresti, Editura Paideia, Colectia „Stiinte sociale“, 2000, p. 13.